My supergirl


Mai ti minte cat de draga ti-am devenit inca de la prima privire care ai oprit-o asupra mea? Eu eram prea mica sa pot spune ca imi amintesc de moment, dar din miile de povesti care le-am ascultat de repetate ori despre noi mi-am facut o idee despre cum a decurs evenimentul.

Iata varianta mea: Te jucai cufundata in lumea ta, singura cu jucariile tale. Cand auzi acel zgomot ciudat sari ca arsa dupa pat (la adapost). Gasesti un ciorap pe care ti-l legi simbolic in jurul fruntii – semn ca esti in misiune speciala, aceea de a descoperi sursa sunetului care seamana tot mai mult cu un planset. Tiptil, tiptil te tarasti pe sub pat pana la chestia aia mare ce seamana cu o cutie pe care au adus-o recent in camera ta si care ocupa teren pretios de joaca. Te ridici usor, tinandu-ti pana si respiratia sa nu te dai de gol (doar esti sub acoperire) si te uiti in stanga si-n dreapta si apoi in jos.

Ceea ce ai vazut in acea „cutie” impodobita cu perdelute albe cu floricele roz te-a schimbat definitiv. Abia cand te-ai uitat in ochii bebelusului din cutia care defapt era patut ai realizat ca ai o surioara (una mica, pufoasa, cu obrajii roz si pielea alba).

Am aflat ca ai avut grija de mine ca o adevarata mamica. M-ai hranit cu sticluta, aveai grija ca atunci cand imi scap biberonul sa mi-l indesi inapoi in gura, inainte sa realizez ca trebuie sa anunt pe cineva printr-o tura de plans. Imi amintesc ca la gradinita erai singura din grupa mare, care era nevoita sa isi imparta bancuta cu surioara mai mica si speriata din grupa mica.

Tu m-ai invatat cum sa omor balaurul cu 7 capete din fantana. Cate pietri am aruncat inauntru…. 😀

Tot tu m-ai invatat sa merg pe bicicleta. Chiar daca primele incercari s-au sfarsit cu mine sub bicicleta sau sub camionul parcat in vecini sau, de ce nu, cu mine ranjind mandra din santul cel mai la indemana, incantata ca am reusit sa-mi mentin echilibrul inainte sa realizez ca nu mi-ai spus cum sa ma opresc… Multumesc!

Desenele tale si scrisorile tale catre Mos Craciun le copiam cu sfintenie. Cand ai inceput sa mergi la scoala si eu eram inca la gradinita ma lasai sa iti duc eu ghiozdanul(mult mai mare decat mine) si sa ma simt ca o adevarata “studenta”. Nu mai aveai asa mult timp de joaca. Intai trebuiau facute lectiile. Sa stii ca stateam lipita de geam si ascultam cum inveti.

Si ooo da! Nu o sa uit vreodata faimoasele tale “scurtaturi”. Mereu ne-a placut natura, dar in loc sa mergem ca si domnisoarele pe carare, tu ne convingeai ca stii o scurtatura …atata tot ca scurtaturile acelea presupuneau mersul prin spini, scaieti, urzici, crengi uscate…in paralel cu drumul ! (I kill you!)

Nici faptul ca ne fugareai pana in varful dealului sa ne zici un mare, mare secret nu o sa uit. In timp ce eu si Adia priveam ametite inapoi (da de vedem pe unde a ramas sufletul nostrum sa traga o gura de aer inainte sa se tarasca mai departe) , tu scoteai o tigara p care ai “furat-o” de acasa si ne invatai si pe noi sa ne inecam cu fumul ei la fel de bine ca si tine.

Intotdeauna te-am admirat pentru cum erai, pentru visele tale, pentru independenta ta, pentru capetele care reuseai sa le intorci cand intrai intr-o incapere, pentru dulapul lipit de usa- cu ajutorul caruia ai sperat sa ma impiedici sa intru in camera in care tu rearanjai mobila (o urmam insa pe Adia strecurandu-se pe geam) ,pentru ca te-ai descurcat mereu.

Ori de cate ori mi-am propus sa nu-ti mai povestesc despre mine am esuat rusinos. Am spus totul dintr-o suflare de cum te-am vazut sau cum ai spus “alo!”. Mi-am propus de sute de ori sa nu-ti mai vorbesc despre mine. Tot de atatea ori am dat gres. Inca nu sunt pregatita sa renunt la tine. Nu-mi place ca m-am obisnuit sa fiu intampinata de “povestim mai tarziu! ma doare capul! Nu acum! ”sau sa te fac sa iti dai ochii peste cap cand ma auzi.

Stiu ca m-am schimbat si eu si nu-ti mai sunt neaparat pe plac, dar mi-e dor de tine. Am vrut doar sa stii!

Anunțuri

9 gânduri despre “My supergirl

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s