Rezumat. (sometimes I come back)


August se incapatanase sa fie luna insomniilor acute!

Cum de dormit nu am prea dormit, mi-am dedicat timpul ideilor proaste spontane.

Aventura a inceput cu un picnic pe covor, tarziu in noapte, cand vocea stomacului se facea auzita .  Ceea ce a urmat, am arhivat si depus in dosarul amintirilor:

*Seara confesiunilor:

Patru fete pe balcon, inarmate cu o sticla de Cosmopolitan , una de sampanie  si deliciosul vin de cirese, confesandu-si cele mai  bine pastrate secrete.(Doua zile mai tarziu inca nu-mi trecuse mahmureala in totalitate…)

* Yes game:

Daca spui „da” la orice, ai toate sansele ca la 5-6 dimineata, dupa o noapte alba, sa te plimbi pe strazi straine, intunecate si adormite pe note de liniste morbida si sa tipi ingrozita cand auzi din spate o voce care iti cere doar voie sa te ocoleasca……… saaaaaau sa te trezesti ca faci bungee rocket intr-o seara, chiar dupa ce ai mancat prea mult kebab si ai terminat de cantat „La multi ani” si tortul, purtand o peruca colorata….

* Spanish nights:

Chiar te astepti sa nu te invite nimeni la dans daca porti rosu?! Sa fim seriosi, se asorteaza prea bine cu strainul spaniol  imbracat in alb, care te ameteste pe ritmuri de salsa. Atat de puternic este contrastul, incat daca privesti de pe marginea ringului de dans, ai fi tentat sa crezi, chiar si cand mi s-au incurcat mainile intr-un fel care sfideaza normalitatea flexibilitatii,  ca stiu sa dansez salsa… trei melodii la rand!! Explicatia a venit la sfarsit: „Ori e el un profesor foarte bun, ori esti tu un talent innascut…”  (dar stim si adevarul…). Oricum, esti la peste 3000 de km de casa si de oamenii care te cunosc! Poti sa te simti libera in privinta miscarilor de dans, mai mult decat o faci sub privirile cunoscutilor, cu gandul  ca azi te vad, maine… nu te mai vad, si daca te vad poti sa le spui clipind gratios si cu un zambet sincer : ” No abla espaniol…” apoi sa te intorci si sa lasi toata muzica sa-ti curga prin vene, sa se scurga in miscarile acelea dezbracate de orice inhibitie artificiala. Natural, fii tu, lasa-i pe toti sa te cunoasca, sa isi imagineze nu doar culoarea hainelor care nu sunt la vedere, dar mai ales a interiorului tau, a tonului vocii tale! Lasa-i sa te cunoasca asa cum te simti pe ringul de dans. Nu te  face vulnerabila, oricum vei pleca mai devreme sau mai tarziu !

*Virtual:

Unele nopti le vei pierde pe internet, acceptand sa ti se spuna cat de mult ti se simte lipsa de cand ai plecat in concediu pe neasteptate sau inventand motive de sarbatorit si jocuri.

* Something weird, something stupid, something bad:

In nopti cum au mai fost multe, nu vei mai putea justifica de ce te-ai dus dupa o agrafa pe care ai aruncat-o intentionat din balcon.  Nu ai sorbit din sticle pacatoase, doar ai mancat cateva pere a caror cotoare le-ai ascuns in ghivece in timp ce iti planuiai sinuciderea din cauza  ca ai descoperit ca ai urechi clapauge. Pur si simplu te uiti la agrafa din mijlocul drumului si te simti vinovat ca ai alungat-o. Si cum prietenii nu lasa prietenii sa faca lucruri stupide… singuri, 0 sa te trezesti in mijlocul strazii cu  doi din ei cantand serenade sub balconul de pe care ai plecat adineauri. Adevar graieste gura aceluia care spune ca intr-o lume perfecta am purta numai pijamale!  dar tot  nu o sa fie intelept sa accepti plimbarea in pijamale in timp ce va spuneti povesti de groaza  cu ajutorul  imaginatiei unei minti bolnave, despre locurile prin care treceti pe sub cerul senin cu luna plina. O sa le spui prietenilor sa se poarte ca si cum nu ar purta pijamale, de fiecare data cand o masina trece pe langa voi. Si cand unul din voi va calca in „noroc”, vei putea auzi si „Hai, ca ai calcat in rahat, nu in cuie!” cu speranta ca nu va trebui sa va opriti din fuga de intuneric, zgomotul sinistru al trenului si latratul cainilor… Am destule experinte cu pijamalele. Unde sunt eu, mereu asteapta inca o poveste  cu pijamale  sa fie nascuta. As putea fi prima fata care va merge pe luna in pijamale.(-> To do list!) 🙂

Sunt doar cateva activitati din vacanta de vara, de mentionat ca nu ne-am dat inapoi de la a fotografia pe furis, batranul ce venea in fiecare dimineata cu trei caini in lanturi, ii lega de stalp,de acelasi stalp in fiecare noapte, asezandu-se apoi pe marginea unei vitrine , aceeasi vitrina in fiecare noapte,  pana isi curata pipa, si incepea sa fumeze, dupa care isi vedea din nou de drum…

Luna septembrie a fost surprinzatoare, melancolica cateodata, dar ca intotdeauna prea scurta…

Luna octombrie a fost rece si  intensa- perfecta pentru plimbarile prin frig. Am surprins, am dezamagit, am decis sa fiu fericita, si sunt! Octombrie si-a adus propriul zambet si in sfarsit inceputul unei  povesti vechi.

Noiembrie, neobisnuit de cald, cel putin prea cald pentru pijamale…

Decembrie, deja simt mirosul de scortisoara  si brad…

 

 

Anunțuri

9 gânduri despre “Rezumat. (sometimes I come back)

  1. Citindu-te, ma pot duce linistita si fericita la culcare. Ma relaxeaza cuvintele tale mai mult decat iti poti inchipui si chiar ti-am dus lipsa. E ca si cand as fi baut un ceai perfect. De musetel.

  2. ce mult a insemnat august, pentru tine… ca asa de repede ai trecut prin septembrie… octombrie… de noiembirie doar ai amintit… iar decembrie ne ramane cu miros de brad… si poate tocmai de aia imi place asa de mult… si mai se aud la feresti colinzi… si toata ambianta de sarbatori… hai… ar merita un nou post cu toate astea… nu???
    dar nu ai zis… care au fost cele mai nostime confesiuni facute pe balconul ala???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s