Another kind of taint


Nu sunt o persoana increzatoare.

Stiu ca sunt inteligenta, dar nu in felul care se pune sau conteaza.

Am descoperit ca pot citi oamenii ca si cartile, dar imi lipsesc cuvintele…

Sunt  doar amuzanta cand si cat vreau.

Nu cred ca sunt nici macar frumusica.

Merg cu capul plecat si mai nou orasul mi-a furat zambetul. Nu mai simt nevoia sa zambesc in troleu.

Cred lucruri groaznice despre oameni, sunt aproape  paranoica.

Era un timp cand imi puteam stapani emotile, acum… nici macar pe aproape. Simt  nevoia de a primi si de a darui afectiune.

Nu sunt cat  as vrea sa fiu de… de treaba nici macar  la fel de inocenta precum ma crezi.

Sunt o contradictie pentru tot ceea ce sustin, in ce cred sau vreau sa fiu.

Sunt cea mai mare visatoare cu o motivatie care lasa de dorit.

Singura, nu sunt buna de nimic,  sunt foarte exigenta cu mine si analitica.

Cum as putea fi mai increzatoare sau mai mandra de ceea ce sunt, constienta fiind de toate gandurile dezgustatoare pe care le-am  gandit sau facut …

Anunțuri

8 gânduri despre “Another kind of taint

  1. Era şi timpul să mai scrii câte ceva. Deja iţi pierdeai din fani. Mă bucur că ai gasit puţin timp şi pentru fosta ta pasiune, deşi nu îmi place să aflu că te-a schimbat „marele oraş”. Dar poate nu e „marele oraş” de vină ci…pur şi simplu te maturizezi (îmbătrâneşti visătoareo!). Take care!

  2. sa incepem cu inceputul. nu esti frumusica, esti frumoasa! iar cei carora nu le mai zambesti in troleu nu stiu ce au pierdut !
    nu stiu ce te face sa te simti asa, dar scapa de toate lucrurile care au vreo contributie la sentimentele astea si ia-o de la capat.
    daca tu nu ai incredere in tine, eu am!

  3. După ce că ne ții aproape două luni ”fără”, acum vii cu această stare negativistă! De parcă noi ceilalți am fi mai buni! Nu suntem nici de treabă și nici inocenți pe cât ar trebui să fim! Mai ales în această societate care scoate tot ce e mai rău din noi. Totuși faptul că uneori ne categorisim astfel (chiar dacă în cazul tău este o exagerare) ne face de fapt să coborâm aspirațiile. Adică atunci când ceri prea mult de la tine, subconștientul intervine și ia cele mai bune măsuri pentru a echilibra aspirațiile cu realitatea.
    Ca o consolare: exact așă mă descriu și eu, doar că nu așa inteligent și precis nici așa frumos!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s