A glimpse of second chances


Am murit acum doua zile! Eram de  nerecunoscut cand m-au scos dintre ramasitele de fiare. Celalalt a plecat acasa pe picioarele lui, iar la sfarsitul zilei si-a imbratisat prietena. Nu a fost vina nimanui.
Iubitul meu sta, privind in gol, amutit de linistea batailor inimii mele. Mama mea m-a visat ca-mi tin in brate propriul prunc. Surorile mele isi faceau loc printre norul de straini sa ma vada.

Am murit acum cateva luni! Mi-au dat foc pana cand m-am faramitat intr-un nisip gri fin sclipitor. Acum sunt nimic, peste tot. Mi-au plantat copacul afara in gradina. Creste, dar rabda greu frigul iernii. Iubitul meu isi tine cutitul la incheieturi, dar isi spune ca maine va fi mai usor. Surorile mele asculta casetele pe care le inregistram cand eram mici si rad in timp ce lacrimile se rostogolesc pe chipul lor. Unde era numele meu odata, acum, scrie numele altcuiva, aratand de parca nu am fost niciodata acolo.

Am murit  acum cativa ani! Copacul meu bea zapada topita, inca micut si fragil. Iubitul meu aude vantul ce tranteste obloanele ferestrei si se taraste, clipind sfios, in lumina soarelui. Mama mea rasfoieste prin poze si se gandeste: „da, a fost fermecatoare”. Surorile mele nu isi pot decide urmatorul drum si se intreaba cu voce tare ce as fi facut eu.

Am murit  acum o viata! Iubitul meu foarte in viata, isi strange la piept iubita…

Anunțuri

4 gânduri despre “A glimpse of second chances

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s